Armonia Sufletului - Cabinet de Psihologie Sandu Ana-Maria

Str. Theodor Pallady, Nr. 8, Iasi 

,, Oricine poate deveni furios, asta e uşor, dar să fii furios pe persoana potrivită, în măsura potrivită, la timpul potrivit, pentru motivul potrivit şi în modul potrivit – nu e la îndemâna oricui şi nu este uşor.’’ (Aristotel)

Cu toate că emoţiile umane sunt vitale pentru supravieţuirea noastră, ele ne pot face în aceeaşi măsură rău. Atunci când trec de un anumit prag, acestea ne pot afecta starea de sănătate.

Furia este una dintre cele şapte emoţii de bază ale omului, aceasta fiind un răspuns emoţional la o ameninţare sau o provocare, fie ea reală sau imaginară. Aceasta este strâns legată de mecanismul “luptă, fugi sau îngheaţă”, care se activează atunci când ne confruntăm cu un eveniment ameninţător, permiţându-ne să selectăm “lupta” din cele trei opţiuni existente. Intensitatea furiei poate varia, plecând de la o frustrare uşoară şi ajungând la furie sau mânie intensă.

Furia nu este însă în mod necesar o emoţie ‘’rea’’. Având intensitatea potrivită, furia îi poate motiva pe oameni să lupte pentru drepturile lor şi pentru ceea ce este corect şi de asemenea îi poate motiva să exceleze în diverse sporturi sau domenii unde este necesar să adopte o poziţie competitivă.

Cu toate acestea, atunci când capătă o intensitate ridicată, furia devine dăunătoare şi poate afecta în aceeaşi măsură atât persoana, cât şi pe cei din jurul său. 

Ce ne transmite furia şi cum reacţionăm la acest lucru?

Furia este un semnal, un mesaj că suntem răniţi, că nevoile sau dorințele noastre nu sunt îndeplinite, că drepturile noastre sunt încălcate, sau pur și simplu că ceva nu este în regulă.

Fiecare persoană se confruntă cu furia în diverse contexte ale vieţii cotidiene, însă modalităţile de a-i face faţă diferă de la caz la caz.

Unii oameni au dificultăți în a exprima furia într-un mod care să răspundă nevoilor lor şi care să ajute la menţinerea unor relaţii sănătoase cu ceilalți.

Pentru unele persoane, furia este dificil de controlat şi au tendinţa de ‘’a exploda’’. Furia făţişă poate avea o multitudine de consecinţe nedorite, inclusiv evaluarea negativă de către ceilalţi, stima de sine scăzută, conflicte interpersonale, agresiune verbală şi fizică, dificultăți la muncă sau la şcoală.

Alte persoane îşi pot ascunde furia. Nevoile şi nemulţumirile lor nu sunt niciodată exprimate într-un mod adecvat. De aceea, furia suprimată este asociată cu diverse afecţiuni medicale incluzând hipertensiunea, bolile cardiace coronariene şi cancerul. 

Aşadar, cum să ne raportăm la situaţiile problematice pe care le întâmpinăm? Este exprimarea furiei o soluţie?

Atunci când ne confruntăm cu furia, avem la dispoziţie trei modalităţi de a-i face faţă:

• fie o ascundem
• fie o exprimăm
• fie scăpăm de ea.

Ascunde furia. Numeroase studii au arătat faptul că a ascunde furia are efecte negative asupra sănătăţii, ducând în special la creşterea riscului apariţiei bolilor de inimă. Pe de altă parte, dacă oamenii încearcă să-şi ascundă furia, există posibilitatea ca nivelul acesteia să se diminueze.

Exprimă furia. Teoria cu privire la catharsis susţine că exprimarea furiei produce o eliberare sănătoasă a emoţiei, ceea ce face bine psihicului. Însă, dovezile ştiinţifice arată că eliberarea furiei înrăutăţeşte lucrurile. Această eliberare emoţională dăunează atât persoanei, cât şi celor din jurul ei. Pe lângă faptul că măreşte riscul apariţiei bolilor de inimă, duce şi la creşterea agresivităţii.

Exprimând furia nu facem altceva decât să practicăm cum să ne comportăm mai agresiv.

Scapă de furie. Toate emoţiile, inclusiv furia,  au la bază stări fiziologice şi mentale.

Aşadar, la nivel fiziologic, pentru a reduce nivelul furiei trebuie să reducem starea de excitare – prin relaxare (exerciţii de respiraţie, ascultarea unor melodii relaxante) sau prin a număra până la 10 (sau 100) înainte de a acţiona. Oamenii furioşi par mai întâi să acţionează şi apoi să gândească, ceea ce poate avea urmări nu tocmai plăcute pentru persoana în cauză.

La nivel mental, putem realiza recadrarea problemei sau a conflictului, distragerea atenţiei şi focusarea pe alte aspecte mai plăcute. În plus, putem pune în practică anumite comportamente care sunt incompatibile cu furia şi care pot ajuta: mângâierea unui animal de companie, vizionarea unei comedii, realizarea unei fapte bune sau orice altă activitate care ne provoacă plăcere.

Raportându-ne la toate cele trei situaţii prezentate, putem face o analogie. Să ne imaginăm furia ca fiind  reprezentată de aburii dintr-un vas sub presiune. Ce opţiuni avem pentru a nu scăpa situaţia de sub control?

• putem ţine aburii în interior, însă la un moment dat vasul va exploda.
• putem reduce presiunea, eliberând din când în când câte puţin din ea, dar aceasta e doar o soluţie de moment şi devine obositoare în timp.
• sau putem micşora flacăra şi reduce căldura.

Nu putem să nu experimentăm furia, dar putem să alegem cum să-i facem faţă. A o ascunde duce la rănirea propriei persoane, a o exprima duce atât la rănirea propriei persoane, cât şi la rănirea persoanelor din jur. Deci, a găsi modalităţi benefice prin care putem să scăpăm de ea a rămas cea mai utilă soluţie.

Tu, cum alegi să faci faţă furiei?

BRAD J. BUSHMAN (2013). ANGER MANAGEMENT: WHAT WORKS AND WHAT DOESN’T.

VICTORIA BECKNER, M.A. & KALINA BRABECK, B. A. (2002). HEALTHY EXPRESSION OF ANGER.

Alte postări