Armonia Sufletului - Cabinet de Psihologie Sandu Ana-Maria

Str. Theodor Pallady, Nr. 8, Iasi 

Nutriționista Ishi Khosla spunea că noi oamenii nu mâncăm gândindu-ne la sănătate. Şi asta e ȋn mare parte adevărat, dacă ne uităm ȋn jur, la oamenii ce suferă de diverse boli, atât fizice, cât și psihice, la copiii și adolescenții din ce ȋn ce mai agitați și mai stresați, ce au multe obiceiuri alimentare nesănătoase. Bineȋnțeles, mai sunt mulți alți factori care contribuie la toate acestea, ȋnsă alimentația este unul din factorii esențiali.

LEGĂTURA DINTRE INTESTIN ŞI CREIER

Dacă e să facem referire la sănătatea mintală, de multe ori pierdem din vedere faptul că atunci când aceasta este afectată, cauza problemei nu se află doar ȋn creier. În schimb, este un semnal că una sau mai multe dintre conexiunile ȋntre corp și creier au luat-o razna. Schimbări subtile ȋn părți depărtate ale corpului pot schimba și creierul.

Cea mai profundă dintre aceste relații la distanță este cea dintre creier și intestin. Deși intestinul și creierul sunt așezate ȋn locuri diferite din corp, ele au o legătură mai mult decât istorică, fiind conectate din punct de vedere fizic. Nervul vag, cunoscut și sub denumirea de ‘’nervul călător’’, pornește din trunchiul cerebral și merge până la intestin, făcând legătura dintre intestin și sistemul nervos central. Când ajunge la intestin, se desface pentru a forma fire subțiri care ȋnvăluie tot intestinul ȋntr-o husă mototolită care arată ca un pulover tricotat cu un model complicat. Pentru că nervul vag pătrunde prin peretele intestinului, el joacă un rol esențial ȋn digestia alimentelor, dar principala lui funcție este de a se asigura că semnalele nervoase pot călători ȋnainte și ȋnapoi ȋntre intestin și creier, purtând informații vitale ȋntre cele două.

DE CE CONTEAZĂ LUCRURILE MICI

La nivelul intestinului se află o colecție uriașă de microorganisme, numită microbiom. Microbiomul este alcătuit din multe feluri de diferite bacterii, cu o diversitate mult mai mare a speciilor din intestin decât oriunde altundeva ȋn corp. Ce e suficient să reținem este că, atunci când vine vorba de bacterii, există unele bune și unele rele. Microorganismele care populează intestinul sunt de obicei cele bune, dar e inevitabil să se mai amestece printre ele și câteva rele. Asta nu e neapărat motiv de ȋngrijorare, pentru că ȋn general organismul se asigură că echilibrul dintre bacteriile bune și cele rele este cel corect. Dar, dacă dieta, stresul sau alte probleme mintale și fizice provoacă schimbări ȋn bacteriile din intestin, ele pot declanșa un efect de undă care să ducă la multe consecințe negative asupra sănătății.

De exemplu, știai că afecțiuni funcționale ale intestinului cum sunt sindromul intestinului iritabil și boala inflamatorie intestinală vin la pachet cu schimbări de stare emoțională cauzate de modificarea populației de bacterii? Sau că unii clinicieni consideră că adăugarea unui probiotic la planul de tratament medicamentos al afecțiunilor psihiatrice poate de asemenea să ajute la scăderea anxietății și depresiei?

Motivul principal pentru care bacteriile intestinale au un efect atât de profund asupra sănătății mintale este acela că sunt responsabile pentru producerea multor compuși chimici din creier. Dacă bacteriile normale din intestin nu sunt prezente, producția de neurotransmițători precum dopamina, serotonina, glutamatul și acidul GABA – toate absolut esențiale pentru reglarea stării emoționale, memoriei și atenției – este afectată.

O STRADĂ CU DUBLU SENS

Însă, dacă bacteriile intestinale pot influența creierul, este de asemenea adevărat că și creierul poate schimba bacteriile intestinale. Ştiai că este nevoie doar de două ore de stres psihologic ca să ți se schimbe complet bacteriile din intestin?

Așadar, creierul tău are nevoie de un echilibru corect al bacteriilor intestinale pentru a produce compușii chimici necesari pentru a se menține stabil și sănătos. Intestinul are nevoie de creierul tău pentru a fi stabil și sănătos, ca să-și poată menține un echilibru corect al bacteriilor intestinale. Dacă această relație ciclică este afectată, se ajunge la probleme, atât pentru intestin, cât și pentru creier.

HRANĂ PENTRU MINTE

Mâncarea ne poate influența direct sau indirect creierul. Când alimentele sunt descompuse de microbiom, substanțele din compoziția lor influențează direct neurotransmițătorii, care ajung la creier și ne schimbă modul ȋn care gândim și ne simțim. Când mâncarea este descompusă, substanțele din compoziția ei pot de asemenea să treacă prin peretele intestinului ȋn sistemul sangvin, iar anumiți metaboliți pot acționa asupra creierului și pe această cale. De asemenea, unele alimente susțin ȋnmulțirea bacteriilor utile, ȋn timp ce altele o inhibă. Din cauza acestui efect, mâncarea este printre cele mai puternice ‘’medicamente’’ disponibile pentru sănătate, intervențiile ȋn dietă ajungând uneori la rezultate asemănătoare cu cele ale medicamentelor special concepute. Pe de altă parte ȋnsă, mâncarea ne poate și ȋntrista sau agita.

E important așadar să ȋnvățăm care sunt alimentele care ne ajută și cele care ne afectează sănătatea mintală. Putem ȋnvăța cum să folosim alimente sănătoase pentru a ne asigura funcționarea la capacitate maximă a creierului nostru.

Am putea clasifica recomandările esențiale privind alimentele benefice pentru buna funcționare a creierului folosind acronimul BRAIN FOODS:

B: Belșug de fructe de pădure și diverse tipuri de leguminoase (ȋn special afine, zmeură, mure, fasole, linte)

R: Răsfăț de fructe și legume ȋn toate culorile curcubeului (iar cea mai importantă culoare este VERDE)

A: Antioxidanți

I: Include ȋn alimentație proteine fără grăsimi (de ex. carne de pasăre din surse bune, fructe de mare, carne de vită) și proteine din plante

N: Nuci (migdale, nuci, caju)

F: Alimente bogate ȋn fibre, pește și alimente fermentate

O: Uleiuri (uleiul de măsline, avocado și pește precum somon, macrou, ton)

O: Alimente cu un conținut ridicat de acizi grași omega-3 (de ex. pește gras, semințe de chia, semințe de in, nuci)

D: Lactate (iaurt și kefir, anumite feluri de brânză)

S: Condimente (ȋn special turmericul, piperul negru, șofranul, fulgii de ardei iute, oregano și rozmarin)

Sigur că ar mai fi multe de spus și subiectul merită aprofundat. Însă, important este să ȋți aduci aminte mereu că sănătatea ta contează! Şi ea este susținută de obiceiurile tale alimentare!

Sursa: The Food Mood Connection – dr.Uma Naidoo, psihiatru nutriționist, Harvard Medical School.

Alte postări